|
|||||||
|
|||||||
 |
comparator magazine online .ro - extensie firefox |
 |
|||
|
|
|||
|
Născut pe 10 decembrie 1955 în Bumbesti-Jiu (Sadu), judetul Gorj, absolvent al Arhitecturii si Filosofiei, Cristian George Brebenel a publicat poezie, proză scurtă si eseuri în prestigioasele reviste literare Ramuri, Tribuna, România literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri literare, Cuvântul, Art-Panorama, Semne, fiind actualmente redactor al revistei de cultură Columna. În 1998 a publicat prima lui carte, deloc surprinzător: un studiu de ontologie - "Despre Fiintă" la editura Crater din Bucuresti - exceptională disertatie despre constitutia si fenomenalitatea Fiintei în care a văzut, în raport cu Lumea, spectacolul miraculos al întoarcerilor de tip metafizic. Entuziasmul său temperat, apropierea sa de zona de separatie (granită ar fi un cuvânt nu tocmai potrivit), a "binelui" de "rău", având privirea atentă a unui arcas sau, poate, tributară unei oarecare tristeti (nu cred că e vorba despre vreo oarecare melancolie), poate mai degrabă cu insertii într-o luciditate specială, precizia dialogurilor, un anumit calm (poate un rest de orgoliu topit într-un rest de modestie), îl alcătuiesc în gestica si în desfăsurarea rostirilor pe acest om al emotiei. Apartine grupului scriitorilor de elită de la Târgu Jiu: Nicolae Diaconu, Spiridon Popescu, Ion Popescu Brădiceni, Sorin Călugărita, Ion Cepoi, Gheorghe Grigurcu, Zenovie Cârlugea. Iată că, de curând, editura Cartea Românească i-a publicat masivul roman "Guvernământul General al Genezei", o fericită realizare tipografică, 500 de exemplare legate în piele cu o supracopertă pe fondul căreia avem desenul unui interior de catedrală peste care se suprapune un alt desen, schita postmodernă a unui bărbat contorsionat. Sunt 660 de pagini în care frazele sunt lustruite uneori de poezie, alteori de un letrism baroc în care abundă acribia scriitorului încât munca sa si talentul său se rafinează reciproc într-o distilerie din care curge un roman asemănător "alcoolurilor tari" din marea literatură. Este romanul unui eu din subteranele unei sensibilităti atrase de mister dar lovită de semnele si convulsiile societătii, de întrebările (încercări si esecuri ideologice si drame) subconstientului colectiv în căutarea rezolvării Istoriei; un eu al curajului de a-si propune un jurnal evenimential si filosofic, ca un bandaj. Probabil că acest roman (mi-a mărturisit că a lucrat la el 20 de ani) i-a fost punte de supravietuire (spirituală si poate chiar fi zică) în finalul dictaturii comuniste - iar în ultimii 13 ani tintă si terapeutică. Tentatia este cea a romanului total, istoric, politic, filosofic, de dragoste. Ebraic si crestin, românesc, european. Voi folosi, în final, un citat din această carte: "S-au dus vremurile pa triarhale în care libertatea e însăsi o conditie a însăsi conditiei umane. Atunci când, transant, a fi om si a fi sclav erau două dimensiuni distincte peste care se apleca însusi destinul. Acum toti sunt sclavi, doar mobilul ce ne animă pe fiecare ne poartă spre diverse custi în care intrăm singuri cu declaratia drepturilor omului în mână. Ne-am născut cu zăbrelele forjate direct în suflet. Prea slugarnici, prea nefericiti cu totii. Unii slujesc oameni si nu au prea mult de-a face cu ideile, altii slujesc ideile si nu le pasă de oameni". Horia Muntenus - Cluj Napoca |
|||